Comportamentul alimentar al adultului sau importanţa nutriţiei pentru viața de cuplu sunt câteva dintre subiectele discutate, la cea de-a doua ediţie a conferinţei Dietetician.ro.
Peste jumătate dintre românii din mediul rural consumă pâine zilnic în comparație cu doar o treime dintre cei din mediul urban, arată datele unui studiu realizat recent.
Un studiu Fitbit realizat în noiembrie 2021 arată cum s-au schimbat obiceiurile românilor după doi ani de pandemie.
Strategia terapeutică fundamentală în EH este reprezentată de abordarea focalizată pe modificarea microbiotei intestinale (gut-centric therapy) prin intervenţii dietetice și non-dietetice.
Cercetătorii au creat un „vaccin anti-aging” care elimină celulele disfuncționale care cauzează apariția unor boli.
Nutriţia deficitară este un factor-cheie și un factor de risc pentru boli. Cu toate acestea, a existat un eșec global în abordarea acestui subiect la nivel populaţional.
Portarul de legendă al clubului de fotbal Steaua, retras prematur din carieră din cauza problemelor de sănătate, vorbește despre relaţia sa cu medicii de-a lungul timpului.
Raportul Global pentru Nutriţie arată în 2021 că aproximativ jumătate din populaţia globului este subponderală, supraponderală sau obeză.
Dietele vegane, vegetariene și flexitariene reprezintă cea mai ieftină opţiune alimentară în ţările dezvoltate, semnalează un studiu desfășurat la nivel mondial, publicat recent.
Consumul zilnic de carne a scăzut cu 17% în Marea Britanie în ultimul deceniu. National Food Strategy a stabilit un obiectiv ce presupune o scădere a consumului de carne cu 30% în următorii zece ani.
Modelul alimentar mediteraneean nu este o simplă grupare de alimente, el este și o valoare culturală - din 2010 este în lista valorilor intangibile ale umanităţii.
O vizită la baza de tratament balnear din Iași mi-a readus în minte o întrebare veche: cum se face că tocmai unii specialiști care vorbesc despre ceea ce ne vatămă, convoacă la masa lor răul?!
Studiul microbiomului oral a arătat prezenţa unor bacterii care se leagă de amilaza salivară.
Carnea roșie, cea procesată, alimentele bogate în grăsimi, dulciurile se numără printre alimentele care ar putea conferi un risc crescut de cancer de sân, în special la femeile aflate în premenopauză.
Un studiu recent scoate la iveală noi informații despre potențialul rol al dietei în cazul pacienților cu COVID-19.
Un regim alimentar hiposodat combinat cu dieta DASH diminuează afectarea cardiacă subclinică prin două mecanisme distincte: reduce nivelul lezional și „strain”-ul cardiac și reduce nivelul de inflamaţie.
În timpul sau în afara perioadelor de post religios, din ce în ce mai mulţi români aleg să mănânce fără produse de origine animală, invocând dorinţa de a deveni mai sănătoși.
Consumul de legume, cereale integrale, nuci, ulei de măsline extravirgin, pește și cantităţi moderate de lactate, alături de postul intermitent, ar putea reduce riscul de boli cardiovasculare.
Dacă predispoziția genetică nu poate fi influențată, modificarea variabilelor legate de mediu și de stilul de viață, printre ele numărându-se și dieta, ar putea reduce riscul apariției bolii și ar putea ameliora evoluția ei.
Majoritatea patologiilor sunt în strânsă legătură cu nutriția. Conștientă de acest lucru, șefa Secției Clinice Diabet II din cadrul Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. dr. Nicolae Paulescu” București invită medicii de toate specialitățile la o abordare integrată a tratamentului pacienților diabetici.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe